Ceainicul

Free-Vintage-Teapot-Photography-Wallpaper

Îi tremurau pe pleoape lacrimi dulci
când şuiera de prea multă căldură,
în ochii lui puteai să te-nfierbânţi
şi să te pierzi ca într-o apertură.

Poveştile-i de duhuri bântuite,
în cercul unei mese aşteptând
să toarne-n ceşti licori nepreţuite,
ţi le şoptea dincolo de cuvânt.

Îi tremurau pe barbă, înroşite
de-atâtea inimi, tandru mângâiate,
săruturi cu arome unduite
ce-ţi aminteau dorinţi întortocheate.

Poveştile-adormite într-o cutie
de prea multă tăcere scorojită,
în aburii de ceai, o muzichie
îţi compuneau, curgând în ceaşca mică,

şi orele se-nghesuiau în clipe,
iar clipele în sorbituri de viaţă,
metamorfoza nimfei adormite
în pliculeţul agăţat de-o aţă.

Şi-l ascultai cum susură plângând
şi-ţi murmură o doină ca din nai,
despre iubiri trecute îngânând,
în veşnicia oreleor de ceai.

sursa foto: magic4walls.com

15 thoughts on “Ceainicul

    • Eu ascultam şi clipe-nghesuiam
      în orele tăcute departe petrecute,
      iar timpul ostenit secunda şi-a oprit
      să bea un ultim ceai la margine de rai.

      cu mine şi cu tine, surâzând, C. 😉 🙂

  1. Citind de ceaiu-ti linistitor si “infuzionat”
    Gindul ma poarta la vremi incazarmate
    La zeama indulcita cu zahar bromurat
    Ce stavilea dorintile-mi intortocheate 😆

    Rid si eu ca sa nu pling, de ciuda ca nu pot produce o poezia ca a ta 😉

    • Welcome, Papa! Şi La Mulţi Ani!!! 🙂 Acum că te-ai întors în ţinutul iernilor prelungite şi năzuroase, după ce te-ai însorit pentru tot anul, pune de-un ceai aromat cu poveşti de pe unde te-ai preumblat şi invită-ne la tine! Eu aduc ceainicul. 😉

      • De invitat, te-am invitat, dar n-ai catadicsit sa-mi accepti invitatia. Cred ca am o problema cu constantencele, desi istoria ar spune: “ba dimpotriva” 😆

  2. In ceainicul cel vechi de-alama
    Cu ganduri razletite ce te cheama
    Sa-i spui povesti si soapte-n versuri,
    Sa ti-l amesteci in a tale rosturi
    Stau necuprinse astre si planete
    Ce iti prezic destinul printre piruete.

    • Gânduri frumoase, gânduri de bine
      şi-o ceaşcă de ceai savurată cu tine
      îmi las-o aromă şoptită în versuri,
      o magie-nvelită în tainice sensuri. 🙂

  3. M-am înmuiat în aburul trecutelor iubiri.
    Eu le-am trăit, tu mi le-ai povestit…
    Că ai ştiut ce-a fost să nu te miri!
    Ceainicul are un secret nebănuit.

Leave a Reply