Toamnă in fa diez

59345496

foto: Anna Karenina by Sergey Parishkov

 Toamna îmi povesteşte despre noapte,
cum cade ea, ca frunza, din copac,
şi-mi cară dimineţile în spate,
crezând că mie, dimineţile îmi plac.

Şi-i cere, apoi, copacului din mine
să o aştepte la o margine de vis,
şoptindu-i să mă uite lângă tine,
în fa diez ce sună indecis.

Toamna îmi fredonează serenade
din frunza împletită pe vioară,
şi-mi lasă nopţile neterminate,
crezând că nopţile nu-mi sunt povară.

Şi-i cere, apoi, copacului din mine
să se trezească din acelaşi vis,
şoptindu-i să mă uite lângă tine,
în fa diez ce-ar trebui rescris.

În griuri reci, de obosită toamnă,
se sting copacii fără de refren
şi-s îngropaţi lângă aceeaşi doamnă,
pierdută veşnic de acelaşi tren.

Toamna îmi lasă iernile trucate
în sepia cu umbre de alb negru,
fuzionând în tuşe-amestecate
cu interjecţii contra cronometru.

Şi fără de copac, ca lait motiv,
furând sosiri şi-ntârziind plecări,
ca o Karenină te-aştept definitiv,
blocată-n iarna dintre două gări.

sursa foto: myportraithub.com

5 thoughts on “Toamnă in fa diez

    • Şi de mi-e frig, de unde ştii?
      Am îngheţat în gara bântuită,
      tot aşteptând diezuri să îmi scrii
      şi gândurile, de nesomn, îmi pică… 🙂

  1. Pierduta gari, respirind trenuri
    Visind bemoli, vorbind diez
    Danseaza-ti umbra prin paduri
    Copac sarut sa te pictez

    Ma voi va virtualizati, ori what? 😉