Alergam

Alergam cu sufletu-n vânt

înaintea ploilor reci,

când ninsori nu cădeau pe pământ

și nici pași nu treceau pe poteci,

alergam cu speranțele-n brațe

și cu tine, prin mine, curgând,

mă temeam că-s legată cu ațe

și că prind rădăcini în pământ,

tu-mi pulsai ca o ploaie de vară,

încălzindu-mi tâmplele reci,

curcubeie-mi zâmbeau prima oară,

prima oară-mi doream ca să pleci,

te iubeam cu dorințe mioape,

de copilă cu sufletu-n vânt,

mă temeam c-am să-ți fiu prea aproape

și-ai să vrei să mă uiți prea curând,

alergam pretutindeni cu tine,

nicăieri nu era prea departe

să ne-ajungă ninsoarea, când vine,

să ne-ngroape zăpezile albe,

alergam fără sens, fără hartă,

înaintea iubirii, pierdută,

căutam începutul, o poartă

către timpul cu fruntea căruntă,

să-l conving să ne uite o vreme,

și, copii să mai fim, alergând,

doi iubiți înainte de vreme,

să trăim veșnicia cântând,

Sursa foto: thethingshelearnfrom.com

3 thoughts on “Alergam

  1. Mai opreste-te si tu din alergatul asta c-o sa te ia cu lesin!
    E, trecusem si eu sa vad cine ce face si pe cine, dar daca nu sunteti acasa, las florile la portar si ma ritornerez in birlogul papal.
    A la votre!

    • hai ca m-ai facut la sentiment! mi-era dor de tine. in cateva zile revin la dimineti mai linistite si trec pe la vatican, ca un fanatic religios ce sunt.

      • Da’ ce se-ntimpla, voinicule, cu diminetile tale? Cine ti le nelinisteste? Deja ma napadesc curiozitatile 😉 Astept detalii, sper, picante si te rog, nu mai fi laconic in a mi le divulga 😉
        Vazind cum mi-ai rebotezat VatiClanul, imi dau seama cit de mult timp a trecut de cind n-ai mai trecut. 😆

Leave a Reply to anowen Cancel reply