Ea e viata mea

???????????????????????????????

Potrivesc cuvinte,

mi le cern in minte,

sa iti povestesc

de ce o iubesc.

Vorbe poticnite,

mangaieri ravnite

imi urca-n stomac

un dor saltimbanc.

Ma invart in cerc

si-n zadar incerc

sufletul sa-mi iert,

in dureri ma pierd.

In amurg, taceri,

ramase de ieri,

astazi, sunt dorinti

ce ma scot din minti.

Si astern cuvinte

pe-o urma de minte,

alb-imaculata,

putin sifonata

de pareri gresite

si priviri uimite.

Si-o pala de vant

mi-o aseaza-n gand,

ca sa-mi amintesc

de ce o iubesc.

Simpla si curata,

usor demodata,

si cu-acel “ceva”,

ea e viata mea.

2 thoughts on “Ea e viata mea

  1. Cautand, inca descopar parti din mine, nedescoperite de nimeni, si atunci, nu e oare ea cea care cuprinde in fiinta ei, parti de fiinta ce cheama la dezvelire?

Leave a Reply